Destinație de legendă

5 obiective turistice din Sighişoara şi împrejurimi

Dacă ajungi prin zona Sighişoarei, ar fi o idee bună să-ţi faci o listă cu obiective turistice, ca să fii sigur că nu ratezi nimic. Noi o să notăm aici cinci dintre ele. Sigur că sunt mult mai multe, dar începem treptat, cu cinci. 😀

1. Cetatea Medievală Sighişoara

Cetatea Medievală Sighişoara este construită de saşi şi datează încă din secolul al XIII-lea, în epoca de mare glorie a fortificaţiei. Avea la momentul respectiv 15 turnuri de apărare, 5 bastioane de artilerie şi 2 barbacane care protejau porţile principale. Am mai scris despre ea aici.

foto: 1, 2, 3.

2. Scara acoperită

A fost construită între 1660 şi 1662 şi a avut iniţial 300 de trepte. În 1842, a suportat nişte modificări în urma cărora a rămas cu 178 de trepte. În forma actuală, are o fundaţie de piatră, pereţi de lemn şi acoperiş de şindrilă. Mai este cunoscută şi drept „Scara şcolarilor” pentru că se spune că a fost acoperită pentru protejarea copiilor care urmau această cale spre şcoală.

foto: calator.org

3. Turnul cu Ceas

Turnul cu Ceas este, în Transilvania, unul dintre cele mai expresive monumente de arhitectură militară. Iniţial a fost un simplu turn de poartă cu maximum două niveluri, devenind mai târziu Turnul cel mare al porţii din faţă. El măsoară 64 m înălţime şi 6 nivele (110 trepte). Acoperişul este realizat în 1677 în stil baroc, după ce un incendiu din aprilie 1676 a distrus o mare parte din cetate. Până în anul 1556, în turn se afla primăria oraşului Sighisoara, iar în 1899 a fost ales drept sediul muzeului sighişorean. Mai multe despre muzeu am scris aici.

Foto: Cătălin Ene

4. Biserica fortificată Biertan „Birthalm”

Biserica fortificată Biertan „Birthalm” este una de tip hală, construită între 1490 şi 1520 în stil gotic târziu. Mai mult, este ultima birserică din Transilvania înălţată în acest stil. Biserica se află la 28 de kilometri de Sighişoara, urmând DN14, drumul naţional care duce spre Mediaş, până în Saros pe Târnave, unde se virează la stânga în dreptul indicatorului pentru Biertan.

foto: bestofromania.eu

5. Salina Praid

În judeţul Harghita, la graniţa cu judeţul Mureş şi la aproximativ 70 de kilometri de Sighişoara (şi la 8 km de Sovata) se află Salina Praid, care pune la dispoziţie turiştilor o mulţime de locuri de joacă pentru copii, locuri de relaxare şi lectură, mese cu băncuţe pentru micul dejun, mese de ping-ping, sală de net, dar şi magazine de dulciuri, băuturi, suveniruri etc.

Foto: alex-dima.ro

Câteva date istorice despre Sighişoara

Ne-am gândit să notăm, pe scurt, cum a apărut cetatea Sighişoara. A ieşit lista de mai jos, pe care vă invităm s-o parcurgeţi:

– numele românesc al oraşului Sighişoara a fost atestat în scris pentru prima dată în anul 1435, pătruns în română pe filieră maghiară, fiind o adaptare a numelui „Segesvár”;
– construcţia zidului cetăţii a început în 1350. Acum are o lungime de 950 m, iar înălţimea sa iniţială era de 4 m. În secolul al XV-lea a fost înălţat cu încă 3 – 4 metri.
– zidul a avut 15 turnuri. Fiecare aparţinea câte unei bresele. Era dotat şi cu 5 bastioane. În prezent, au mai rămas 9 turnuri şi trei bastioane. Cel mai reprezentativ dintre ele este, bineînţeles, Turnul cu Ceas.
– între 1431 şi 1435, Vlad Ţepeş a stat la Sighişoara, aşteptând momentul urcării sale pe tronul Ţării Româneşti.
– în 1910, Sighişoara avea puţin peste 11.000 de locuitori, dintre care jumătate erau germani. În 1992, totalul populaţiei era de 34.537 de locuitori, dintre care 25.000 români. În 2011, Sighişoara adăpostea 28.102 locuitori.

Foto: Cătălin Ene

Ce trebuie să ştii despre Cetatea Medievală Sighişoara

Din 1999, Sighişoara este oraş-monument protejat de UNESCO, fiind inclus pe lista patrimoniului mondial. El se mândreste cu o cetate medievală locuită şi în prezent. Este unul dintre puţinele oraşe din Europa care încă mai au cetate locuită.

Prima cetate a fost ridicată pe aceste meleaguri în anii 1280, când meşteşugarii stabiliţi aici şi organizaţi în bresle puternice au ridicat în jurul cetăţii un zid de apărare din piatră, lung de 930 de metri şi înalt de 4 metri. În secolul al XV-lea, zidul a mai fost înălţat cu 3 – 4 metri, iar pentru următorii 200 de ani, erau locuri în care zidul atingea şi 15 metri.

Au fost ridicate şi 14 turnuri, denumite în funcţie de numele breslelor care le-au ridicat. Astăzi mai sunt vizibile 9 dintre ele şi anume: Turnul cu ceas, cel al tăbăcarilor, al croitorilor, al fierarilor, al cojocarilor, al cizmarilor, al măcelarilor, al frânghierilor şi al cositorarilor.

Surse foto: 1, 2, 3.