Pastrand traditia saseasca a fasching-ului in forma sa medievala, Carnavalul Lolelor se organizeaza in Cetatea Sighisoara inca din anul 2008.
“ Carnavalul Lolelor își propune să promoveze tradiția de fashing săsesc în forma sa medievală, prin care ne străduim să alungăm duhurile rele pentru ca după ”miercurea cenușii” să intrăm cu toții într-o perioadă de pace, în postul Paștelui. În vechime se spunea că zgomotul produs de zuduitoare, de bice, de tălăngi, alungă duhurile rele care să ne ajute să ne bucurăm de o perioadă de pace. “ au declarat organizatorii carnavalului. Și în acest weekend, în Cetatea Sighișoara lolele au făcut zgomot.
Și anul acesta Carnavalul Lolelor a fost organizat de Centrul Cultural Petre Țuțea cu sprijinului Centrului Educaţional Interetnic pentru Tineret (ibz).
Lolele au cutreierat întreaga Cetate, au participat la ateliere de creat măști de fasching. Iar în final s-au înfruptat cu turtă dulce, gogoși și ceai.
Obiceiul
Carnavalul Lolelor – obicei născut în secolul al XII-lea în vremurile când hoardele tătarilor năvăleau asupra Kokelgebiet (Valea Târnavelor) și Scaunului Cincu (Valea Hârtibaciului) este atestat încă din secolul al XVII-lea (Indiculus superstitionum et paginarium) și este specific perioadei carnavalului, având rădăcini adânci în activitatea breslelor. Breslele, ce aveau rolul de a conduce asociațiile meșteșugarilor, organizau în fiecare an, în duminica din prima săptămână din februarie, alegeri pentru desemnarea noului staroste.
Cu acest prilej, se organiza un carnaval și se celebra obiceiul înmânării lăzii de breaslă (Laden forttragen), împreună cu toate actele breslelor noului staroste, întreaga adunare fiind însoțită de lole (Urzeln) – personaje amuzante, care aveau rolul să protejeze și să însoțească lăzile de vecinătate până în locul unde erau depuse în siguranță – fapt ce păstra stabilitatea breslelor până anul următor la Bobotează. Obiceiul acesta s-a practicat de-a lungul secolelor în ultima duminică din luna februarie, fiind strâns legat de parada meșterilor și calfelor și de cea a breslelor.
În comunităţile săseşti din Transilvania, carnavalul corespunde perioadei dintre Bobotează (Epiphanis) şi Lăsatul Secului (Fastnacht). La oraş, carnavalul este cunoscut sub denumirea de Fasching (cuvânt de origine austriaco–bavareză), iar la sat se foloseau denumirile de Fasnacht sau Fastnacht (Foasnicht, Fuesendich – în dialectul săsesc), uzitate în special în perioada de dinainte de Miercurea Cenuşii (Aschermittwoch) – cu care începe Postul Paştelui.
