Astăzi se împlinesc 125 de ani de la nașterea lui Hermann Oberth, inventatorul care si-a petrecut copilaria si adolescenta in Sighisoara, unul dintre parintii fondatori ai rachetei si astronauticii
Hermann Oberth, unul dintre părinţii fondatori ai rachetei şi astronauticii mondiale, Hermann Julius Oberth, inventatorul duzei conice, piesă care a permis pentru prima dată rachetelor să ajungă în cosmos, dar şi inventatorul rachetelor V1 şi V 2 folosite de Adolf Hitler în cel de-al doilea Război Mondial, s-a format la Sighişoara, la Şcoala din Deal.
Potrivit jurnal.ro, după ce a terminat studiile primare şi gimnaziale la Sighişoara (Şcoala din Deal) şi Mediaş (Liceul Şt. L. Roth) şi, apoi, a studiat fizica la Cluj, München, Götingen şi Heidelberg, în ianuarie 1922, studentul Hermann Oberth îşi scria prefaţa la prima lui lucrare: „Racheta spre spaţiul interplanetari”. Ea consacra patru teze esenţiale în domeniul astronauticii: 1. Se pot construi aparate capabile să se ridice deasupra atmosferei terestre; 2. Astfel de maşini vor învinge forţa de atracţie a pământului; 3. În ele pot călători oameni, fără a fi în pericol; 4. Construcţia şi folosirea acestor aparate de zbor pot aduce omenirii inclusiv beneficii economice.
Apoi, în 1929, apare opera fundamentală a lui Hermann Oberth, „Căi ale zborului interplanetar”. Pionierul zborurilor aeriene, Robert Esnault – Pelterie, a numit această lucrare „Biblia astronauticii ştiinţifice”. De altfel, ea va fi distinsă cu „Premiul internaţional pentru ştiinţa zborurilor interplanetare”. În acelaşi an, la Berlin, are loc premiera mondială a primului film despre zborurile interplanetare, „Femeia din Lună”, realizat de regizorul Fritz Lang, care l-a avut drept principal consilier ştiinţific pe Herman Oberth. Filmul s-a bucurat de un succes internaţional.
În aceeaşi perioadă, au loc primele încercări practice ale lui Herman Oberth. Potrivit celui mai cunoscut biograf al lui, Hans Barth, în anul 1930, Oberth obţine prima expertiză oficială pentru motorul mic de rachetă – duza conică. Câteva luni mai târziu, sub îndrumarea discipolilor lui Oberth, Rudolf Nebel şi Klaus Riedel, se construieşte, la Berlin – Reineckendorf, primul rachetodrom din lume. Lucrările lui Oberth sunt traduse în limba rusă, de unul dintre asistenţii săi. La Leningrad, ruşii demarează cercetările în domeniul zborurilor cosmice, cărţile lui Konstantin E. Ziolkowski (1857- 1935), neluate în seamă la prima apariţie, sunt reeditate şi popularizate.
Reîntors la Mediaş ca profesor de matematică şi fizică, la Liceul „Şt. L. Roth”, Oberth îşi continuă studiile experimentale. Obţine de la Regele Carol al II-lea aprobarea de a face experimente la Şcoala de Aviaţie din oraş. În perioada 1932-1935, Oberth construieşte mai multe modele de rachete experimentale, câteva fiind şi lansate. Aici proiectează o rachetă cu combustibil solid, pe bază de nitrat de amoniu, aptă de zbor. Urmează plecarea din nou în străinătate şi elaborarea altor lucrări ştiinţifice, printre care, „Cea mai bună separare a agregatelor în trepte” (Peenemunde 1941), „Oameni în spaţiul cosmic” (Dusseldorf 1958) etc. Una peste alta, specialiştii au stabilit un număr total de 95 de soluţii propuse de Oberth, folosite în construcţia rachetelor mari, peste 200 de formule şi relaţii fizico-matematice, precum şi alte circa 100 de idei, concepte şi soluţii de utilizare, care au fost transpuse în practică în domeniul astronauticii. Elevul şi asistentul preferat al lui Oberth, Wernher von Braun, creatorul de mai târziu al rachetei americane Saturn V şi principalul colaborator al lui Oberth în perioada în care a lucrat în SUA, la NASA, spunea: „Fiecare idee mare are nevoie de un profet, căruia îi revine greaua misiune a iniţiatorului, a celui care deschide drumul recunoaşterii şi realizării acele idei. Şi orice nouă cunoaştere ştiinţifică are nevoie de un dascăl, care în puţine cuvinte, precis, poate formula principiile de bază şi ipotezele, dar să arate şi importanţa acestora şi posibilităţile de utilizare. Profesorul Oberth este pentru tehnica spaţială şi profet, şi inovator. În plus, el n-a avut nevoie de laboratoare costisitoare şi de instalaţii de cercetare care să înghită miliarde. Cu capacitatea sa genială de creaţie, cu uimitorul său spirit inovativ, Oberth a pus bazele unei noi industrii impozante”.
